Ianuarie 2026 a venit cu un duș rece pentru bugetele familiilor din România. Dincolo de scumpirile generale de la raft, părinții resimt o presiune financiară crescută într-un sector important: educația copiilor. Dacă până acum câțiva ani diferența de costuri dintre stat și privat era clară, astăzi liniile devin tot mai difuze, iar costul pentru educație a explodat, indiferent de sistemul ales.
Iată principalele tendințe care îți afectează portofelul în noul an școlar.
1. Grădinițele: o provocare financiară pentru anul 2026
Pentru părinții cu copii mici, găsirea unui loc la grădiniță a devenit o cursă contra cronometru, iar costurile au ajuns comparabile cu o rată la bancă sau chiria unei garsoniere.
- La stat: Locurile sunt constant insuficiente, mai ales în orașele mari și în zonele metropolitane nou construite. „Gratuitatea” vine adesea cu costuri ascunse și logistice: programul scurt (până la ora 12:00 sau 16:00) obligă părinții care muncesc să plătească o bonă sau un after-school privat pentru a acoperi restul zilei.
- La privat: Tarifele au crescut simțitor în ultimul an. Dacă în trecut un tarif de 2.000 - 2.500 RON părea standard, în 2026, pachetele educaționale complete (taxă + masă + opționale) în marile orașe sar frecvent de 3.000 - 3.800 RON pe lună.
De ce s-au scumpit atât de mult grădinițele? Spre deosebire de școli, grădinițele au costuri fixe enorme care nu pot fi tăiate. Normele impun un număr mare de adulți la grupă (educatori și îngrijitori), iar salariile acestora au trebuit majorate pentru a ține pasul cu inflația. În plus, chiriile pentru vilele cu curte (necesare autorizării) au crescut cu peste 15-20% în zonele urbane aglomerate.
2. Școala de Stat: „Gratuit”, dar costă
Mitul că la stat „nu plătești nimic” este demontat rapid de realitatea din teren. Chiar dacă nu există taxă de școlarizare la secretariat, există costuri adiacente obligatorii pentru a asigura un act educațional de calitate și siguranța copilului.
Conform datelor din piață, costul real anual pentru un elev la stat poate ajunge la 2.000 de Euro, bani plătiți din buzunarul părinților pentru servicii pe care școala nu le oferă:
- After-School (Școala după școală): Deoarece puține școli de stat au infrastructura pentru program prelungit și masă, părinții apelează la centre private. Costul acestora a crescut cu 20% anul acesta, ajungând la 1.500 - 2.000 RON/lună.
- Industria Meditațiilor: Fenomenul s-a extins coborând vertiginos de la clasele de liceu spre gimnaziu și clasele mici. Nu mai vorbim doar de anii terminali (a VIII-a sau a XII-a). Părinții plătesc meditații încă din gimnaziu pentru a suplini materia neparcursă la clasă. Un buget lunar de 1.000 - 1.500 RON per copil pentru pregătire suplimentară a devenit o normă socială.
3. Școlile Private: De ce au explodat taxele în 2025-2026?
Părinții care au ales sistemul privat au primit notificări de majorare a taxelor cu procente cuprinse între 10% și 25%. În orașe precum București, Cluj-Napoca sau Timișoara, educația privată tinde să devină un produs de lux, accesibil unui grup tot mai restrâns.
Nu este vorba doar despre profit, cauzele fiind structurale și țin de economia națională:
- Tsunami-ul Fiscal: Modificările Codului Fiscal au lovit direct bugetele școlilor. Eliminarea facilităților pentru ONG-uri, limitarea sponsorizărilor și creșterea impozitului pe dividende la 16% începând cu 2026 au transformat educația într-un domeniu taxat drastic de stat. Costurile fiscale se transferă, inevitabil, în taxa școlară.
- Competiția pe Salarii: Statul a majorat salariile profesorilor din sistemul public. Pentru a convinge un dascăl bun să rămână la privat (unde nu are siguranța titularizării), școlile particulare trebuie să ofere salarii nete cu 20-30% peste grila de stat. Cum salariile reprezintă 70% din cheltuielile unei școli, impactul în taxă este imediat.
- Chiriile și Utilitățile: Spațiile educaționale conforme sunt rare și scumpe. Proprietarii au indexat chiriile cu inflația, punând o presiune suplimentară pe bugetele instituțiilor.
4. Capcana Mesei Calde: Inflația din farfurie
Un cost care a explodat discret, dar constant, este cel al mâncării.
În sistemul privat, taxa de masă se plătește adesea separat de școlarizare și a ajuns să coste între 500 și 900 de euro pe an. Firmele de catering au majorat prețurile cu 10-15% pe fondul scumpirii materiilor prime (carne, lactate, legume) și a energiei.
În sistemul de stat, programul „Masă Sănătoasă” se lovește de plafoane nerealiste. Cu 15 lei/zi este aproape imposibil să oferi o masă caldă, nutritivă și sigură, în condițiile prețurilor din 2026.
Anul 2026 marchează momentul în care educația devine, oficial, o investiție financiară majoră, nu doar una de timp. Diferența de costuri dintre „stat” și „privat” se micșorează dacă punem la socoteală after-school-ul și meditațiile necesare la stat.